Alegerile istoriei mari
Alegerile istorice mari, ale
istoriei mari, sunt acele decizii invizibile și implicite ce duc pe un drum sau
pe alt drum un proces de evoluţie. Fac posibile condiţiile pentru a se petrece
sau nu ceva important, determinant. Pentru că, pe lângă condiţiile de mediu și
agresivitatea acestor condiţii asupra vieţii, mai contează și decizia
conștientă sau nu a subiectului acestor agresiuni și motivaţia interioară a
acestui subiect de a persista, fie prin schimbare, fie prin abandon.
Prima astfel de alegere a
fost cea dintre comoditate şi dificultate. Unele dintre primele celule
ale vieţii au rămas priponite lângă sursa de căldură și materii de lângă buza
de lavă a vulcanilor subacvatici ai oceanelor planetare, de aproape patru
miliarde de ani. Ele există pentru că au ales comoditatea pentru a-și continua existenţa.
Altele au inventat firul de legătură, construindu-și un fel
de gârlici, un ombilic lung, de alimentare la distanţă pe baza căruia se puteau
deplasa explorând necunoscutul din proximitate. Acestea au ales dificultatea ca mod de a fi și au creat
prima verigă tehnologică necesară pentru eliberarea de sursa de energie care le
ţinea ȋn captivitate.
Mai apoi o parte dintre aceste
celule au decis iarăși ȋntre comoditate și dificultate și au renunţat la firul
de legătură, construindu-și ȋntr-o celulă adiacentă o mică turbiniţă cu un nano
generator pe care o rotesc râuleţele de protonii ce curg, reȋntorcându-se,
dintr-o parte ȋn cealaltă a membranelor celulare și care produce o energie cvasi
electrică.
Până la urmă, ca să se poată
deplasa liberă și independentă fiecare celulă, acestea au decis din nou ȋntre comoditate și dificultate și au asimilat turbiniţa și generatorul ȋn propriul
lor corp. Astfel că acum fiecare celulă a corpului nostru are acea nano centrală
electrică care le menţine viaţa.
Apoi au decis din nou la un
nivel ceva mai ridicat ȋntre comoditate
și dificultate. Unele au decis să rămână
solitare adică să rămână acele organisme monocelulare
iar altele au decis să se ȋnsoţească ȋn grupuri cât mai mari, cu dezavantajele de
rigoare, pentru a fi mai puternice ca grup și nu ca individ, devenind organisme pluricelulare cu o nouă personalitate,
una la nivelul ȋntregului.
A doua mare alegere a avut
loc ceva mai târziu și a fost ȋntr-o zonă de criterii mai ȋnalte. Unele au
dorit să aleagă simplitatea iar
altele au decis să aleagă complexitatea.
Şi acest tip de alegere a fost prezent pe fiecare palier al evoluţiei. La un
moment dat unii dintre proto peștii din oceanele planetare au preferat să ȋși
arunce coada și capul și să rămână niște simple tuburi prim care circulă apa,
singură, ȋntre cele două capete: gura și anusul. Nu au mai dorit altceva, decât
să li se dea mură ȋn gură hrana și să trăiască acolo. Fraţii lor, ȋnsă, au ales
să se lupte pentru o harnă mai bună și mai multă și mai sigură și și-au păstrat
coada și capul ȋnotând și evoluând spre noi, oamenii de astăzi, mărindu-și ȋn
continuu complexitatea. Pentru că din acea ȋncrângătură evolutivă a urcat apoi
linia ce a dus spre pești, recte spre mamifere și apoi spre primate și om.
Au urmat și alte moduri de alegere
cum ar fi cea ȋntre plăcere și persistenţă ori cea ȋntre dorinţă şi acţiune, ori ȋntre iluzoriu și concret. Aceste alegeri, și altele
dicisive pentru cursul istoriei, vor fi privite mai atent pe parcursul cărţii.
Opţiunile grele au continuat
pe ȋntregul parcurs al celor patru miliarde de ani de la apariţia vieţii. La
capătul acestui drum, vietatea de pe acest vârf, cea care a preferat
dificultatea ȋn locul comodităţii, complexitatea ȋn locul simplităţii,
persistenţa ȋn locul plăcerii imediate, acţiunea concretă ȋn locul dorinţelor
iluzorii a fost omul.
