Cuvântul ,,grevă”
În mod paradoxal originea în limba franceză a acestui cuvânt
vine de la o situaţie oarecum opusă înţelesului iniţial.
Piaţa Greve, astăzi denumită Piaţa primăriei din Paris , era în Evul mediu
locul unde se aplicau pedepsele capitale, loc unde a tronat mult timp
spânzurătoarea oraşului. Tot aici a fost folosită ghilotina pentru prima oară, în
anul 1792.
Locul era situat pe malul Senei şi era amenajat ca port prin
îndesarea malului cu pietriş şi nisip, sens păstrat în variata a grevá, cu
accentul pe a-ul final, adică a împovăra (cu cheltuieli, ipoteci, cu multe
misiuni), grever, a greva, sinonim în franceză cu a încărca, a acoperi, a
strivi. În apropiere s-a constituit şi piaţa de mărfuri, cereale, făină, zahăr, lemn,
cărbune, vin, fân, etc. locul devenind centrul oraşului.
Cu timpul, în această piaţă, toţi cei ce nu aveau de lucru veneau
dimineaţa şi aşteptau o ofertă pentru acea zi de lucru, fapt cunoscut şi de
către ofertanţi.
Pentru că aici se oferea munca la un preţ convenabil, mai
târziu era locul unde veneau lucrătorii pentru a stăvili tendinţa ofertanţilor
de a accepta preţuri scăzute ale zilei de lucru, fapt ce dăuna acestora,
semănând ca şi fenomen cu ceea ce se cheamă astăzi, a se sparge o grevă.
A urmat ca aici să se petreacă întruniri şi adunări publice, demonstraţii.
Şi pe acest mers al sensurilor s-a ajuns ca să se spună ,,grevă”
încetării colective şi voluntare a muncii pentru a se obţine revendicări.
